Studierea acestui segment fiscal trebuie sa faca distictia intre doua notiuni
fundamentale:
- Evaziunea fiscala;
- Optimizarea fiscala.
Evaziunea fiscala este sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine, denumite in cuprinsul legii contribuabili.
Optimizarea fiscala se defineste ca fiind tehnica prin care contribuabilul procedeaza la o alegere intre diferite solutii oferite de legislatia fiscala in sensul cel mai favorabil intereselor proprii. Este vorba despre un fapt permis, situat in afara ilicitului penal sau contraventional.
Din punct de vedere al optimizarii fiscala, nu numai determinarea si plata impozitelor si taxelor este importanta, ci si competitivatea fiscala, adica alegerea acelor solutii fiscale convenabile clientilor sau altor terti direct implicati.
Principalele taxe si impozite dintre care entitatile pot alege In vederea optimizarii vectorului fiscal sunt :
- Impozit pe venitul din salarii şi pe venituri asimilate salariilor, precum si contributiile sociale aferente;
- Impozitul de venitul microIntreprinderilor
- Impozitul pe profit
- Taxa pe valoare adaugata, s.a.
Multe entitati economice recurg la optimizarea fiscala mai ales in sectorul impozitului pe veniturile din salarii si asimilate salariilor, prin acordarea posibilitatii salariatilor de a presta servicii fiind persoane fizice autorizate(PFA), si In acest fel societatea nu mai suporta pentru salariat contributiile sociale obligatorii.
In prezent aceste practici sunt foarte riscante, deoarece, incepand cu modificarile codului fiscal aduse de OUG nr. 58/2010 si OUG nr. 82/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale se modifica criteriile pentru reconsiderarea unei activitati din independenta In dependenta.
In acest caz orice activitate poate fi reconsiderata ca activitate dependenta daca Indeplineste cel putin unul dintre urmatoarele criterii:
- Beneficiarul de venit contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu;
- Platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura;
- Platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in contul beneficiarului de venit;
In cazul reconsiderarii unei activitati ca activitate dependenta, impozitul pe venit si contributiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate si virate, fiind datorate solidar de catre platitorul si beneficiarul de venit. In acest caz se aplica regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate In afara functiei de baza, contributiile fiind cele aferente angajatului.
Aceste modificari legislative au descurajat agentii economici sa practice aceste metode pentru a optimiza costurile salariale, deoarece reconsiderea activitatii pe langa faptul ca genera un efort financiar foarte mare atat pentru societate cat si pentru salariat de a achita contributiile sociale restante dar si pentru dobanzile si penalitatile pe care societatea era obligata sa le plateasca.
